MÂNĂSTIREA ZAMFIRA

Numele Mânăstirii Zamfira provine de la donatoarea moşiei pe care s‑a început construirea acestei vetre monahale, jupâniţa Zamfira. Rămasă văduvă de tânără, în 1714, deoarece soţul său, Manuil Apostol, om de încredere al lui Constantin Brâncoveanu, a fost omorât de turci, jupâniţa Zamfira va începe înălţarea bisericii cu hramul Sf. Treime pe la 1716‑1720. Biserica va fi terminată de nora sa Smaranda, fiica lui Ion Aga Bălăceanu.

Peste ani, Mitropolitul Nifon, aflând biserica într‑o stare avansată de degradare, zideşte în 1850 o altă biserică, mai încăpătoare, construind împrejurul ei chilii, în care va aduce 36 de maici de la Schitul Roşioara de lângă Filipeştii de Pădure.

Pictura interioară a fost executată de Nicolae Grigorescu, pe când pictorul avea vârsta de doar 18 ani. Biserica a fost sfinţită la data de 8 septembrie 1857, primind hramul Înălţarea Domnului şi Sf. Nifon al Constantinopolului. Cu vremea, va fi refăcută şi Biserica Sf. Treime.

În 1959, maicile au fost obligate să părăsească mănăstirea, plecând în pribegie. Abia peste zece ani, monahia Iosefina Chirilă, stareţa Schitului Sf. Maria Techirghiol, se va instala în mănăstire cu binecuvântarea PF Justinian Marina, având funcţia de ghid al bisericii mănăstirii. În jurul său, până în 1975, se vor aduna 35 de călugăriţe, începându‑se restaurarea mănăstirii.

În curtea Mănăstirii Zamfira se află mormintele familiei lui Nicolae Iorga şi cel al profesorului de muzică psaltică Ştefănache Popescu. La Zamfira a trăit o îndelungă perioadă de timp renumitul duhovnic Gavriil Stoica. Biserica Sf. Treime nu mai aparţine în prezent mănăstirii, fiind transformată în biserică de mir.


DĂRUIȚI 3,5% DIN IMPOZIT!

Pe lângă activitățile specifice vieții monahale, obștea mănăstirii este implicată și în activități precum întreținerea și restaurarea obiectelor de patrimoniu,realizarea de lucrari si construirea unui altar de vara., ajutorarea persoanelor aflate în nevoi.

Reglementările fiscale permit oricărei persoane care are venituri din salarii și asimilate salariilor și/sau venituri din pensii din România să hotărască felul în care este folosit până la 3,5% din impozitul pe venit pe care îl plătește statului, dispunând direcționarea acestui procent către o anumită organizație neguvernamentală sau unitate de cult.

Când completezi declarația pentru direcționarea a 3,5% din impozitul pe venit, nu renunți la banii tăi, doar decizi în locul statului cum să fie cheltuite sumele care oricum ți se rețin lunar din salariu.

Trei pași prin care puteți dona 3,5% din impozitul pe venit datorat statului către Mănăstirea Zamfira:

  1. Descărcați formularul 230. Datele mănăstirii sunt deja completate. (descarcă documentul aici)
  2. Adăugați datele dumneavoastră personale și semnați-l. Dacă doriți ca și anul viitor să direcționați 3,5% din impozitul pe venit către Mănăstirea Zamfira fără a mai completa iarăși formularul 230, bifați căsuța „Opțiune privind distribuirea sumei pentru o perioadă de 2 ani”. Nu este nevoie să completați câmpul „Suma”: administrația fiscală va calcula și va vira suma admisă, conform legii.
  1. Depuneți formularul.

Prin email. Scanați formularul și trimiteți-l la adresa manastireazamfira@yahoo.com

Prin poștă. Trimiteți formularul la adresa: Mănăstirea Zamfira, Loc. Lipănești, sat Zamfira nr. 90, Cod poștal 107343, jud. Prahova.

La ANAF. De asemenea, puteți trimite formularul către Administrația Fiscală de care aparțineți prin scrisoare recomandată, cu confirmare de primire, sau îl puteți depune personal la sediul acesteia.

Dacă vizitați Mănăstirea Zamfira, îl puteți completa și depune adresându-vă maicilor de la pangar sau biserică.

 

Denumire unitate de cult: Mănăstirea Zamfira 

CIF: 6163430

IBAN: RO63RNCB0211011848330001 

Termenul limită pentru depunerea declarațiilor este 25 mai 2023.

Puteți depune declarațiile completate direct pe site-ul ANAF dacă aveți semnătură electronică sau un cont în Spațiul Privat Virtual ANAF. Informații detaliate despre Spațiul Privat Virtual găsiți pe site-ul ANAF.